Salutare, bine v-am regăsit în noul an! De vreme ce acesta este primul meu articol pe acest an mă gândesc să debutez cu o veste cât se poate de bună pentru utilizatorii openSUSE. Aşa cum şi titlul o spune este vorba despre primul pas spre următoarea versiune openSUSE şi anume openSUSE 11.3 Milestone 1.
Iată ce aduce la lumină openSUSE 11.3 Milestone 1:
Mediile de lucru (adică desktop – în limba engleză)
KDE – foloseşte ultima versiune existentă şi anume 4.4 ce aduce îmbunătăţiri pentru renumitul Plasma Desktop. Pentru cine doreşte să afle cât mai multe detalii pot accesa http://www.kde.org/announcements/announce-4.4-rc1.php
LXDE – “Lightweight X11 Desktop Environment” – este un nou tip de desktop ce va fi disponibil sub openSUSE având drept caracteristică principală consumul redus de resurse (RAM si CPU)
Aplicaţii pentru mediile de lucru
Firefox versiunea 3.6.0 folosind mult doritul Personas
Thunderbird versiunea 3.0.1 ce are destule bug-uri ajustate
OpenOffice versiunea 3.2-beta4
VirtualBox versiunea 3.1.0 Beta1
Abiword versiunea 2.8.1
Amarok versiunea 2.2.2
KDE Photo Manager, digikam versiunea 1.0.0
Clienţii BitTorrent, ktorrent versiunea 3.3.2 şi transmission 1.82
openSUSE 11.3 Milestone 1 este construit pe baza kernelului versiunea 2.6.32 şi se foloseşte de GNU C Library versionea 2.11. În ceea ce priveşte securitatea, acest milestone aduce la lumină noi versiuni îmbunătăţite ale programelor Nagios versiunea 3.2.0, net-snmp versiunea 5.5 ce are suport pentru IPV6 şi Samba versiunea 3.4.5
Azi vom discuta despre sursele oficiale şi mai puţin oficiale pe care le avem la dispoziţie pentru a putea descărca şi instala pachete. Pentru un utilizator care nu a mai utilizat openSUSE, acesta trebuie să ştie că instalarea se realizează uşor cu ajutorul utilitarului YaST.
După cum spuneam există surse oficiale şi neoficiale. Instalarea pachetelor din surse oficiale garantează faptul că finalul va fi unul fericit pentru utilizator, deoarece aceste pachete sunt în prealabil testate şi bugurile existe sunt rezolvate, ceea ce nu se poate spune despre sursele neoficiale.
Pentru YaST nu este nici o diferenţă dacă aceste pachete software sunt disponibile pe un cd/dvd sau online.
Aceste pachete sunt împărţite astfel:
Surse oficiale pentru descărcare pachete software – acestea sunt susţinute de openSUSE
Oss: este depozitul principal pentru software-ul open source
Non-oss: sunt pachete cum ar fi Flashplayer, Java, Opera, IPW-firmware, RealPlayer, etc
Update (Actualizare): este depozitul pentru securitate şi actualizări
Src-oss: sursa de pachete RPM.A se folosi numai de utilizatorilor avansaţi
Src-non-oss: Sursa de pachete RPM.Advanced users only. Numai utilizatorilor avansaţi
Debug (Depanare): sursa de pachete RPM.A se folosi numai de utilizatorilor avansaţi
Surse semi-oficiale pentru descărcare pachete software – aceste nu sunt oficial suportate de openSUSE, dar ele conţin pachete utile care se pot utiliza pe propriul risc
Contrib: este depozitul universal openSUSE pentru pachetele terţe părţi
KDE: este depozitul pentru KDE
Gnome: este depozitul pentru Gnome
Surse adiţionale pentru descărcare pachete software – aceste pachete pot conţine versiuni beta
Packman: oferă pachete suplimentare pentru openSUSE
VLC VideoLAN Client: conţine binare pentru x86 and x86_64, inclusiv toate bibliotecile necesare
Drivere video ATI: drivere pentru plăci video ATI
Drivere NVIDIA: drivere NVIDIA
şi, bineînţeles, sunt multe alte surse de descărcare.
Încet, încet comunitatea românească a utilizatorilor openSUSE începe să devină cunoscută. Acest aspect se datorează în primul rând tuturor celor care ajută la scrierea articolelor şi răspund pe forum la întrebări. Imediat după lansarea versiunii 11.2, am început să participăm la diferite evenimente pentru a populariza distribuţia printre utilizatorii de linux şi viitorii posibili utilizatori.
Astfel:
pe 12 noiembrie 2009 – la câteva ore după lansare, a avut loc o întâlnire “amicală” a membrilor comunităţii şi nu numai. Astfel, am avut ocazia să ne vedem “faţă în faţă” şi nu doar “online”. Fiecare a aflat despre fiecare câte ceva astfel încât să cunoaştem mai mult decât un “nickname”. Pentru cine doreşte şi are posibilitatea să participe sau să organizez întâlniri asemănătoare în localitatea unde se află se poate “documenta” la adresa următoare http://www.flickr.com/photos despre atmosfera în care s-a desfăsurat această întâlnire.
14 noiembrie 2009 – a fost susţinută prima prezentare despre openSUSE 11.2 în faţa a peste 40 de participanţi cu ocazia petrecerii “Firefox 5 ani România”. A fost prima ocazie în care am vorbim despre comunitatea românească openSUSE. Imaginile sunt disponibile la adresa http://www.flickr.com/photos.
10 decembrie 2009 – a urmat întâlnirea de la RLUG unde auditorul a fost alcătuit din persoane care ştiau ce este o distribuţie linux. Întrebările puse de public au avut un nivel de dificultate mai ridicat. Imaginile de la această prezentare sunt disponibile la adresa http://www.flickr.com/photos.
12 decembrie 2009 - openSUSE fost prezentă la conferinţa Blug*OS*Con organizată de BLUG. Această conferinţă a fost un adevărat maraton pentru oraganizatori şi nu numai, deoarece a durat o zi. Pe lângă openSUSE au mai fost prezentate distribuţiile Fedora, Ubuntu vs Debian, Mandriva, Arch Linux. Imaginile sunt disponibile la adresa http://www.flickr.com/photos.
Am observat că sunt puţini utilizatori care au “auzit” de această distribuţie şi doar câţiva care au utilizat-o. Se crede că este un sistem închis care nu oferă posibilitatea de a modifica ca în orice distribuţie ceea ce se doreşte. Este greşit deoarece distribuţia openSUSE pune la dispoziţia unui utilizator “non-tehnic” o unealtă grafică numită YaST cu ajutorul căreia se pot efectua orice configurare de sistem şi instala orice pachet (aplicaţie) iar persoanele “tehnice” au posibilitatea de a efectua configurările dorite direct din linia de comandă.
În cadrul acestui articol voi încerca să vă prezint câteva produse antivirus disponibile pentru distribuţia linux preferată. De asemenea trebuie să ţineţi cont că unele au o perioadă limită de folosire în mod gratuit asemenea versiunilor de windows.
De vreme ce Lucian a deschis acest subiect, eu voi încerca să completez lista de produse antivirus; iată care sunt acelea:
Clam Antivirus, disponibil prin Yast cuvânt cheie clam; informaţii suplimentare precum şi ghid de instalare manuală pot fi găsite la această adresă http://www.clamav.net.
Din punctul meu de vedere, dacă distribuţia linux preferată este configurată mai mult în modul desktop sugerez să folosiţi avira antivir; dacă aveţi activat şi modul desktop dar şi modul server a distribuţiei (cazul meu spre exemplu) vă sugerez să folosiţi clamAV deoarece, cel puţin in cazul OpenSuse, poate conlucra destul de bine cu spam assasin sau amavis.
Așa cum bine știți lumea cibernetică este plină de capcane altele mai periculoase decât altele. Dacă pentru Windows există destule tipuri de viruși sau troieni, noi utilizatorii de linux trebuie să facem față numeroaselor exploit-uri sau rootkit-uri ce ne pot afecta serverul în mai multe feluri decât ne putem inchipui.
Ce putem face pentru a ne proteja serverul?
Răspunsul la această întrebare este destul de complicat și în cele bune cazuri oferă 99,99% protecție (da, o urmă de necunoscut tot va rămâne) serverului vostru. Pentru început este bine să rețineți că un exploit sau rootkit poate fi introdus sub o distribuție linux în urma a numeroase atacuri, numite atacuri de tip brute-force. Porturile vizate de aceste atacuri sunt în general 22 (SSH) sau 443 (https) şi caută numeroase puncte slabe precum useri sau parole prost sau deloc configurare. Menționez pe această cale că mai există şi alte porturi vulnerabile doar că în cazul meu doar acestea erau atacate.
Primii pași pentru asigurarea protecției serverului nostru:
1. nu instalați implicit activați serviciul de telnet deoarece acesta este depășit și folosește sistemul de trimitere a parolelor în modul plain-text;
2. folosind Yast instalați pachetul yast2-sshd. După instalare accesați Network Service respectiv SSHD Configuration și faceți următoarele setări: în tabul General în loc de port 22 puneţi orice alt port, in tabul Login Settings debifați căsuța permit root login şi în tabul protocol and ciphers setați 2only după care se dă finish;
3. se deschide noul port în firewall accesând Security and users, respectiv Firewall după care se dă click pe Allowed Services apoi pe Advanced și la TCP Ports se adaugă noul port. Salvarea se face dând OK apoi Next şi desigur Finish. Acest pas este opțional dacă nu doriți să folosiți acest serviciu pe server.
Acestea ar fi câteva setări minime pe care un utilizator ar trebui să le facă. Pentru a adăuga protecție la setările noastre putem instala, folosind YaST desigur, programul fail2ban. Scopul acestuia este de a bana orice ip care comite prea multe greșeli în ceea ce privește parola sau userul (și să preîntâmpine astfel atacurile brute-force).
O protecție mai avansată, pentru cei care doresc asta, este oferită de programe precum setul portsentry, logcheck si chkrookit sau de către programul rkhunter ce măreşte rata de detecţie a programului chkrootkit.
Ghidul de instalare pentru setul portsentry, logcheck si chkrookit îl puteţi găsi la pagina http://www.falkotimme.com/howtos/chkrootkit_portsentry/ (este destul de detaliat recomand citirea cu atenţie a acestuia). Doresc să adaug aici un element ce a scăpat creatorului acelui tutorial şi anume în portsentry-beta există fişierul portsentry.c ce conține o greșeală de construcție la linia 1583, soluţia poate fi găsită în cadrul acestei topici http://www.howtoforge.com/forums/showthread.php?t=25114
La prima vedere pot părea o grămadă de programe de instalat, dar odată active vă puteţi face o idee despre ceea ce se întâmplă atunci când o distribuție Linux ce are funcția server activă(apache,php şi mysql) plus portul ssh deschis şi este expus unei conexiuni de internet. De asemenea menționez că programele portsentry, logcheck, chkrookit şi rkhunter pot fi instalate ca un pachet de protecție a serverului vostru deoarece ele nu vor avea conflicte în timpul funcționării.
După o mai lungă aventură prin meandrele linuxului am decis să vin şi cu partea a treia şi ultima a micii mele incursiuni în lumea jocurilor. De această dată voi aborda un subiect cu o arie mai mică de cunoaştere chiar şi pentru mine, astfel că mă voi rezuma doar la trei jocuri mai cunoscute mie.
Primul joc pe care vreau sa il prezint este Xreal
Link pentru download şi instructiuni de compilare: http://www.xreal-project.net/ sau http://xreal.sourceforge.net/xrealwiki
În viziunea mea acest joc reprezintă şi o metodă de a observa şi cât de bun este calculatorul vostru deoarece foloseşte cea mai recentă dar mai liberă(open-source)
tehnologie disponibilă. Pornind de la ceea ce oferă Quake3 (atenţie Quake3 nu este acelaşi lucru cu ioQuake3) creatorii acestui joc au adus şi mai mult dinamism pasionaţilor de jocuri FPS. Disponibil
atât în mod singleplayer(cu boţi) cât şi multiplayer . Disponibil momentan pentru linux şi windows.
Jocul numărul doi este 0 A.D.
Link pentru download şi instalare: http://os.wildfiregames.com/ şi http://trac.wildfiregames.com/wiki/BuildInstructions
Un minunat joc de strategie în plină implementare folosind grafica 3D sau astfel spus istoria antică aşa cum nu a mai fost ea văzută până acum. Eu unul l-am putut compila sub windows sub linux nu mi-a mers datorită problemelor avute cu Boost poate îmi va spune cineva cum a reuşit el sub Open Suse să compileze jocul. Disponibil pentru windows, linux şi MAC
Al treilea joc este Yo! Frankie
Link pentru download şi instalare: http://www.yofrankie.org/
Asemenea jocului Xreal, Yo! Frankie, caută să maximizeze capacităţile de care dispune o placă video. Ca cerinţe acest joc foloseşte programul Blender ce poate fi instalat folosind YaST cuvânt cheie blender de asemenea se are grijă la rezolvarea eventualelor dependenţe . Disponibil pe windows linux dar şi MAC.
Odată cu lansarea versiunii 11.2, openSUSE a devenit mai matură, interfața grafică este mai bine finisată iar timpul de bootarea a scăzut considerabil.
La întâlnirea organizată de comunitate openSUSE România, membrii și nu numai, au avut ocazia să se întâlnească, să se cunoască mai bine și să vorbească despre viitor.
Bineînțeles că nu s-a discutat numai despre openSUSE, plaja subiectelor abordate fiind foarte largă.
Fotografiile de la acest eveniment sunt disponibile pe Flickr.
Mulțumim tuturor celor care au participat la eveniment.
Proiectul openSUSE şi comunitatea românească de utilizatori sunt fericiţi să anunţe lansarea openSUSE 11.2. openSUSE 11.2 include versiuni noi de GNOME, KDE, OpenOffice.org, Firefox, kernelul Linux, precum şi multe alte actualizări şi îmbunătăţiri. În 11.2 veţi găsi mai mult de 1.000 de aplicaţii open source pentru desktop. openSUSE include şi o suită de programe pentru servere şi multe unelte de dezvoltare open source.
Puteţi descărca openSUSE 11.2 de pe situl software.opensuse.org. Găsiţi capturi de ecran şi alte informaţii pe wikiul openSUSE şi o lungă listă de pachete cu versiunile aferente la DistroWatch.
Mulţumiri
openSUSE 11.2 reprezintă efortul comun a sute de dezvoltatori ce participă direct la openSUSE, precum şi a mii de oameni care particiă ăn proiectele incluse în distribuţie. Contribuitorii, atât interni cât şi externi, trebuie să fie mândri de această versiune şi merită mulţumiri pentru toată munca depusă în 11.2.
Când spunem “contribuitor”, nu ne referim doar la dezvoltatori, ci şi la traducători, ambasadorii openSUSE, boardul openSUSE şi cei care ajută începătorii pe forumuri şi listele de discuţii.
Suntem încrezători că openSUSE 11.2 este cea mai bună versiune de openSUSE de până în prezent şi că va ajuta la folosirea Linuxului peste tot! Sperăm să vă placă să folosiţi openSUSE 11.2!
Unde ne găsiţi?
Sunt multe feluri în care puteţi contacta comunitatea openSUSE, atât cea internaţională sau cea românească: