openSUSE România

A fost și eLiberatica 2009, din păcate cu openSUSE doar ca spectator. Vestea bună e că am găsit pe acolo și alți oameni care folosesc openSUSE și care au fost interesați de ideea unei comunități românești.

De asemenea, a fost o ocazie bună pentru acumularea de experiență privind participarea la conferințe și pentru mușcat din celelalte distribuții (o să vedeți ce vreau să spun când o să apară pozele ).

Ca standuri, de departe cel mai interesant a fost cel al Mozilla, unde s-au ținut în pauze câteva prezentări tehnice cu ce o să știe Firefox 3.5. Luați-vă betaul și vedeți aici câteva aplicații mișto.

Din punct de vedere al prezentărilor, am remarcat-o pe Danese Cooper – de departe cele mai interactive și fluente prezentări – și pe John Koetsier, la care mi-au plăcut slideurile.

Mulțumiri echipei Fedora pentru găzduire și pentru poze și… să ne vedem la anul să susținem RPMurile.

P.S. Note to self: Data viitoare îmi trebuie neapărat cărți de vizită

P.S.2: O să vină și pozele cât de curând…

Update: They’re here!

Toate pozele sunt sub licența CC-BY-SA 2.0. Mai multe poze la autor: Nicubunu.

Am creat un grup Flickr dedicat pozelor comunității openSUSE. Dacă aveți poze sau ilustrații legate de openSUSE, nu ezitați să le adăugați pe grup.

Pe 13 mai 2009 a fost lansată versiunea KDE 4.3 Beta 1.  Acestă versiune este disponibilă în mai mult de 50 limbi.

Lucruri noi apărute în KDE 4.3 Beta 1:

• Integrarea noilor tehnologii, cum ar fi PolicyKit și serviciile Geolocation
• Efecte/animații noi pentru ferestre
• Utilizare mai bună pentru Run Command, etc.

Mai multe detalii sunt disponibile la adresa http://kde.org/announcements/announce-4.3-beta1.php

Serviciul DHCP este util în cadrul rețelelor în care stațiile de lucru trebuie să primească un IP în mod automat la încărcarea sistemului de operare. Acest serviciu nu este instalat în mod implicit în distribuția openSUSE 11.1.

Instalare serviciu DHCP

Pentru a instala serviciul DHCP se accesează meniul “Software->Gestionare software” din utilitarul YaST și după ce se selectează la “Filtru” opțiunea “Modele” se bifează  “Server DHCP și DNS”.

După instalare, acest serviciu este disponibil în meniul “Servicii de rețea” din utilitarul YaST.

Configurare server DHCP

Configurarea serverului DHCP presupune efectuarea a patru pași:

1. Se selectează placa/plăcile de rețea care vor fi utilizate pentru serverul DHCP. Se bifează “Deschide firewall-ul pentru plăcile de rețea selectate”. Pentru a continua se apasă butonul “Următor”

2. Se efectuează setări pentru

• Nume domeniu stabilește domeniul din care serverul DHCP alege IP-urile atribuite clienților
• IP server nume primar și IP server nume secundar:  pun la dispoziție clienților DHCP aceste servere de nume. Aceste valori trebuie să fie adrese IP
• Gateway implicit se introduce această valoare ca rută implicită în tabela de rutare a clienților
• Server de sincronizare specifică serverul de sincronizare al orei ce va fi utilizat de clienți
• Print Server setează acest server ca print server implicit
• Server WINS setează acest server ca server WINS (Windows Internet Naming Service)
• Timp de valabilitate implicit setează timpul după care expiră adresa IP alocată și clientul trebuie să ceară din nou un IP

3.  Se efectuează setări pentru

• Informații subrețea – se pot vizualiza informațiile despre subrețeaua curentă, ca de exemplu adresa, masca de rețea și adresele IP minime și maxime disponibile pentru clienți
• Interval de adrese IP - se setează prima și ultima adresă Ip care se poate atribui clienilor. Aceste adrese trebuie să aibă aceeași mască de rețea. De exemplu, 192.168.1.1 și 192.168.1.60
• Timp valabilitate - se specifică timpul de valabilitate

4. Pornirea serviciului – acest serviciu poate porni automat la încărcarea distribuției openSUSE sau manual.

Pentru a verifica dacă serviciul DHCP este instalat, configurat și funcțional pe o stație se configurează placa de rețea pe automatic și se verifică într-un comand prompt ip-ul. Dacă acest IP este unul din plaja de IP-uri setat la serverul DHCP atunci serviciul este configurat bine.

Distribuția openSUSE este tradusă parțial în limba română. Cu toate acestea, la fiecare versiune nouă se observă că procentajul în care este tradusă în limba română este din ce în ce mai mare.

Conform informațiilor de pe site-ul openSUSE avem:

• openSUSE 10.3 este tradus în limba română în proporție de 67%
• openSUSE 11.0 este tradus în limba română în proporție de 78%
• openSUSE 11.1 este tradus în limba română în proporție de 79%

Aceste informații sunt disponibile la adresa http://i18n.opensuse.org/stats/openSUSE-11.1.

Puteți contribui la traducerea versiunii curente pe site-ul http://tradu.softwareliber.ro.