openSUSE România

A fost şi eLiberatica 2009, din păcate cu openSUSE doar ca spectator. Vestea bună e că am găsit pe acolo şi alţi oameni care folosesc openSUSE şi care au fost interesaţi de ideea unei comunităţi româneşti.

De asemenea, a fost o ocazie bună pentru acumularea de experienţă privind participarea la conferinţe şi pentru muşcat din celelalte distribuţii (o să vedeţi ce vreau să spun când o să apară pozele ).

Ca standuri, de departe cel mai interesant a fost cel al Mozilla, unde s-au ținut în pauze câteva prezentări tehnice cu ce o să știe Firefox 3.5. Luați-vă betaul şi vedeți aici câteva aplicații mișto.

Din punct de vedere al prezentărilor, am remarcat-o pe Danese Cooper – de departe cele mai interactive şi fluente prezentări – şi pe John Koetsier, la care mi-au plăcut slideurile.

Mulțumiri echipei Fedora pentru găzduire şi pentru poze şi… să ne vedem la anul să susţinem RPMurile.

P.S. Note to self: Data viitoare îmi trebuie neapărat cărţi de vizită

P.S.2: O să vină şi pozele cât de curând…

Update: They’re here!

Toate pozele sunt sub licenţa CC-BY-SA 2.0. Mai multe poze la autor: Nicubunu.

Am creat un grup Flickr dedicat pozelor comunității openSUSE. Dacă aveţi poze sau ilustraţii legate de openSUSE, nu ezitaţi să le adăugaţi pe grup.

Pe 13 mai 2009 a fost lansată versiunea KDE 4.3 Beta 1.  Acestă versiune este disponibilă în mai mult de 50 limbi.

Lucruri noi apărute în KDE 4.3 Beta 1:

• Integrarea noilor tehnologii, cum ar fi PolicyKit şi serviciile Geolocation
• Efecte/animaţii noi pentru ferestre
• Utilizare mai bună pentru Run Command, etc.

Mai multe detalii sunt disponibile la adresa http://kde.org/announcements/announce-4.3-beta1.php

Serviciul DHCP este util în cadrul reţelelor în care staţiile de lucru trebuie să primească un IP în mod automat la încărcarea sistemului de operare. Acest serviciu nu este instalat în mod implicit în distribuţia openSUSE 11.1.

Instalare serviciu DHCP

Pentru a instala serviciul DHCP se accesează meniul “Software->Gestionare software” din utilitarul YaST şi după ce se selectează la “Filtru” opţiunea “Modele” se bifează  “Server DHCP şi DNS”.

După instalare, acest serviciu este disponibil în meniul “Servicii de reţea” din utilitarul YaST.

Configurare server DHCP

Configurarea serverului DHCP presupune efectuarea a patru paşi:

1. Se selectează placa/plăcile de reţea care vor fi utilizate pentru serverul DHCP. Se bifează “Deschide firewall-ul pentru plăcile de reţea selectate”. Pentru a continua se apasă butonul “Următor”

2. Se efectuează setări pentru

• Nume domeniu stabilește domeniul din care serverul DHCP alege IP-urile atribuite clienților
• IP server nume primar și IP server nume secundar:  pun la dispoziție clienților DHCP aceste servere de nume. Aceste valori trebuie să fie adrese IP
• Gateway implicit se introduce această valoare ca rută implicită în tabela de rutare a clienților
• Server de sincronizare specifică serverul de sincronizare al orei ce va fi utilizat de clienți
• Print Server setează acest server ca print server implicit
• Server WINS setează acest server ca server WINS (Windows Internet Naming Service)
• Timp de valabilitate implicit setează timpul după care expiră adresa IP alocată și clientul trebuie să ceară din nou un IP

3.  Se efectuează setări pentru

• Informaţii subreţea – se pot vizualiza informaţiile despre subreţeaua curentă, ca de exemplu adresa, masca de reţea şi adresele IP minime şi maxime disponibile pentru clienţi
• Interval de adrese IP - se setează prima şi ultima adresă Ip care se poate atribui clienilor. Aceste adrese trebuie să aibă aceeaşi mască de reţea. De exemplu, 192.168.1.1 şi 192.168.1.60
• Timp valabilitate - se specifică timpul de valabilitate

4. Pornirea serviciului – acest serviciu poate porni automat la încărcarea distribuţiei openSUSE sau manual.

Pentru a verifica dacă serviciul DHCP este instalat, configurat şi funcţional pe o staţie se configurează placa de reţea pe automatic şi se verifică într-un comand prompt ip-ul. Dacă acest IP este unul din plaja de IP-uri setat la serverul DHCP atunci serviciul este configurat bine.

Distribuţia openSUSE este tradusă parţial în limba română. Cu toate acestea, la fiecare versiune nouă se observă că procentajul în care este tradusă în limba română este din ce în ce mai mare.

Conform informațiilor de pe site-ul openSUSE avem:

• openSUSE 10.3 este tradus în limba română în proporție de 67%
• openSUSE 11.0 este tradus în limba română în proporție de 78%
• openSUSE 11.1 este tradus în limba română în proporție de 79%

Aceste informații sunt disponibile la adresa http://i18n.opensuse.org/stats/openSUSE-11.1.

Puteți contribui la traducerea versiunii curente pe site-ul http://tradu.softwareliber.ro.