openSUSE România

Un server web se poate instala, configura şi utiliza local pe propriul calculator fără a avea nevoie de un serviciu specializat din internet. În acest mod construiesc site-uri ale căror funcţionalităţi se pot verifica într-un browser web pe acelaşi calculator.

Distribuţia openSUSE11.1 oferă posibilitatea de a instala şi configura propriul server web doar cu câteva click-uri.

Pentru a instala server-ul web se accesează opţiunea [Modele] din unealta YaST din secţiunea {Software -> Gestionare software}.

În această ferestră se bifează opţiunea [Server Web şi LAMP]. Prin bifarea acesteia se selectează automat pachetele necesare pentru a avea un server web funcţional. Se instalează din dependinţe: apache (2.2.10-2.5), php5 (5.2.9-0.1.1)  şi mysql (5.0.67-12.11).

În funcţie de cum este configurat calculatorul se va solicita DVD-ul cu kit-ul distribuţiei openSUSE11.1 sau o conexiune validă la internet dacă aceasta nu există.

Bineînţeles, că se pot bifa individual pachetele suplimentare care se doresc a se instala.

După selectarea tuturor pachetelor se apasă butonul [Acceptă] pentru a continua instalarea.

Implicit, serverul web nu este funcţional. Configurările necesare se efectuează din YaST din secţiunea {Servicii de reţea -> Server HTTP}. Pentru a avea un server funcţional este suficient să se parcurgă toţi paşii fără a efectua nici o setare. Este importat totuşi, să se bifeze ca serverul HTTP să pornească automat la încărcarea distribuţiei pentru a evita pornirea manuală din YaST.

Pentru a verifica că serverul WEB este funcţional se tastează într-un browser adresa http://localhost. Ar trebui să se încarce o pagină în care apare scris “It works!“.

Pagina .html care se afişează se găseste în directorul /srv/www/htdocs. Orice modificare a paginiilor care se afişează în browser se va efectua în fişierele din acest folder.

Serviciul DHCP este util în cadrul reţelelor în care staţiile de lucru trebuie să primească un IP în mod automat la încărcarea sistemului de operare. Acest serviciu nu este instalat în mod implicit în distribuţia openSUSE 11.1.

Instalare serviciu DHCP

Pentru a instala serviciul DHCP se accesează meniul “Software->Gestionare software” din utilitarul YaST şi după ce se selectează la “Filtru” opţiunea “Modele” se bifează  “Server DHCP şi DNS”.

După instalare, acest serviciu este disponibil în meniul “Servicii de reţea” din utilitarul YaST.

Configurare server DHCP

Configurarea serverului DHCP presupune efectuarea a patru paşi:

1. Se selectează placa/plăcile de reţea care vor fi utilizate pentru serverul DHCP. Se bifează “Deschide firewall-ul pentru plăcile de reţea selectate”. Pentru a continua se apasă butonul “Următor”

2. Se efectuează setări pentru

• Nume domeniu stabilește domeniul din care serverul DHCP alege IP-urile atribuite clienților
• IP server nume primar și IP server nume secundar:  pun la dispoziție clienților DHCP aceste servere de nume. Aceste valori trebuie să fie adrese IP
• Gateway implicit se introduce această valoare ca rută implicită în tabela de rutare a clienților
• Server de sincronizare specifică serverul de sincronizare al orei ce va fi utilizat de clienți
• Print Server setează acest server ca print server implicit
• Server WINS setează acest server ca server WINS (Windows Internet Naming Service)
• Timp de valabilitate implicit setează timpul după care expiră adresa IP alocată și clientul trebuie să ceară din nou un IP

3.  Se efectuează setări pentru

• Informaţii subreţea – se pot vizualiza informaţiile despre subreţeaua curentă, ca de exemplu adresa, masca de reţea şi adresele IP minime şi maxime disponibile pentru clienţi
• Interval de adrese IP - se setează prima şi ultima adresă Ip care se poate atribui clienilor. Aceste adrese trebuie să aibă aceeaşi mască de reţea. De exemplu, 192.168.1.1 şi 192.168.1.60
• Timp valabilitate - se specifică timpul de valabilitate

4. Pornirea serviciului – acest serviciu poate porni automat la încărcarea distribuţiei openSUSE sau manual.

Pentru a verifica dacă serviciul DHCP este instalat, configurat şi funcţional pe o staţie se configurează placa de reţea pe automatic şi se verifică într-un comand prompt ip-ul. Dacă acest IP este unul din plaja de IP-uri setat la serverul DHCP atunci serviciul este configurat bine.

Implicit, distribuția openSUSE montează partițiile NTFS într-un folder în directorul rădăcină numit “/windows”. Informațiile de pe aceste partiții pot fi numai citite fără a exista opțiunea de ștergere sau modificare. Cu alte cuvinte, partițiile NTFS sunt doar “read“.

Pentru ca partițiile NTFS să fie “read-write” se editează manual liniile asociate acestora în fișierul “/etc/fstab” astfel:

"/dev/sda1  /windows/C  ntfs-3g     user,users,gid=users,fmask=113,dmask=002,locale=en_US.UTF-8 0 0"

, unde /windows/C reprezintă o partiție NTFS.

Atenție! Se recomandă efectuarea unei copii de siguranță înainte de a efectua modificările de mai sus în fișierul "fstab" .

Mai multe informații despre montarea partițiilor NTFS sunt disponibile la adresa http://en.opensuse.org/NTFS.

Configurarea unei conexiuni PPPoE (pentru cei care au internet de la RDS) poate fi o problema. Mai jos sunt prezentati pasii care trebuie urmati pentru a realiza o astfel de conexiune:

1. Se accesează YAST

2. Se accesează meniul Dispozitive de reţea/DSL

3. În meniul Dispozitive DSL se accesează butonul Adaugă

4. Se apasă butonul Următor

5. Se bifează Provider personalizaţi şi se apasă butonul Nou

6. Se introduce numele provider-ului de internet, contul de utilizator şi parola. Pentru a continua se apasă butonul Următor

7. Pentru a finaliza configurarea conexiunii PPPoE se apasă butonul Ok.

Conexiunea PPPoE a fost configurată cu succes.

YaST2 -  O unealta deosebita.  Configurarea unui sistem Linux nu a fost niciodată mai simpla. Însă are si un mare neajuns. Managementul de pachete este limitat doar la instalarea, dezinstalarea si upgradeul aplicațiilor. Lipsește chiar și opțiunea “search”. Din punctul acesta de vedere Synaptic este 5 clase peste YaST2. Întradevăr exista zypper, dar acesta este extrem de lent si greoi. Uneori chiar prea lent.

Alternative

In căutare de soluții, am dat de Smart Package Manager , o unealta creata special , după afirmațiile dezvoltatorilor, pentru a se descurca mai bine decât orice manager nativ de pachete din aproape orice distribuție. Este capabil sa gestioneze majoritatea tipurilor de depozite software existente: APT-DEB, APT-RPM, YUM, URPMI și bineînțeles YaST2.

In acest ghid ma voi axa pe capabilitatea de gestiune a depozitelor tip YUM si YaST2, deoarece openSUSE acest tip de depozite folosește.

Instalare

Tastați în terminal următoarea comanda ca root:

rpm -iv http://download.opensuse.org/repositories/smart/openSUSE_11.1/i586/smart-1.1-5.1.i586.rpm

Configurare:

Pentru a putea sa il folosim ca un înlocuitor deplin al zypper sau al yast2 (din punctul de vedere al managementului de pachete) , va trebui sa configuram depozitele software. In terminal tastați următoarele comenzi ca root:

smart channel -y –add ’smart’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/smart/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘NVIDIA Repository’ type=rpm-md baseurl=’http://download.nvidia.com/opensuse/11.1′

smart channel -y –add ‘openSUSE-11.1-Non-Oss’ type=yast2 baseurl=’http://download.opensuse.org/distribution/11.1/repo/non-oss/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – OpenOffice.org’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/OpenOffice.org:/STABLE/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – Mono:Community’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/Mono:/Community/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – KDE:Community’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/KDE:/Community/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – KDE:Backports’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/KDE:/Backports/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – GNOME:STABLE’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/GNOME:/STABLE/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – GNOME:Community’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/GNOME:/Community/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – Wine CVS Builds’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/Emulators:/Wine/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘Main Repository (DEBUG)’ type=yast2 baseurl=’http://download.opensuse.org/debug/distribution/11.1/repo/oss/’

smart channel -y –add ‘openSUSE Education’ type=yast2 baseurl=’http://www.opensuse-education.org/download/repo/1.0/11.1′

smart channel -y –add ‘Packman Repository’ type=rpm-md baseurl=’http://ftp.skynet.be/pub/packman/suse/11.1/’

smart channel -y –add ‘VideoLan Repository’ type=rpm-md baseurl=’http://download.videolan.org/pub/videolan/vlc/SuSE/11.1/’

smart channel -y –add ‘Main Repository (Sources)’ type=yast2 baseurl=’http://download.opensuse.org/source/distribution/11.1/repo/oss/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – PHP’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/server:/php/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – Database’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/server:/database/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – Mozilla’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/mozilla/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – Games’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/games/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – Drivers for webcams’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/drivers:/webcam/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – XFCE’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/X11:/xfce/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – X11:Compiz’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/X11:/Compiz/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE BuildService – Virtualization (VirtualBox)’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/Virtualization:/VirtualBox/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘Picasa’ type=rpm-md baseurl=’http://dl.google.com/linux/rpm/stable/i386′

smart channel -y –add ‘openSUSE:Tools:Devel’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/repositories/openSUSE:/Tools:/Devel/openSUSE_11.1/’

smart channel -y –add ‘openSUSE-11.1-Oss’ type=yast2 baseurl=’http://download.opensuse.org/distribution/11.1/repo/oss/’

smart channel -y –add ‘openSUSE-11.1-Update’ type=rpm-md baseurl=’http://download.opensuse.org/update/11.1′

smart channel -y –add ‘openSUSE 11.1-0′ type=yast2 baseurl=’http://download.opensuse.org/distribution/11.1/repo/oss/‘

După configurare va trebui să actualizați aceste depozite folosind comanda:

smart update

Utilizare:

Utilizarea smart este foarte simpla. Iată câteva comenzi:

smart install <pachet> – instalare pachet

smart remove <pachet> – dezinstalare pachet

smart search <pachet> – cauta un anume pachet

smart update – actualizare depozite software

smart upgrade – actualizate pachete

Pentru alte comenzi folosiți cu încredere manualul smart.

Acestea fiind făcute, Smart Package Manager este gata sa preia managementul pachetelor in sistemul dumneavoastră openSUSE11.1!…

Când am început să mă documentez pentru tutorialul acesta, primul lucru pe care l-am aflat de pe Google e că sunt mulți Linux fanboys gata să te repeadă dacă îndrăznești să întrebi ceva legat de acest subiect. Dacă eşti unul dintre aceștia, abține-te de la comentarii – sunt oameni care vor ca Linuxul lor să arate ca Vista și au dreptul să ştie cum se face.

Prima mea aşteptare de la un Linux este să poată face tot ce poate face şi Windows, şi odată cu Wine 1.0 acest obiectiv a ajuns mai aproape de realizare. Totuşi, mai rămâne problema lookului – dacă ignori problemele de performanţă şi de resurse, Vista arată foarte bine, nuanţele închise fiind pe placul meu.

Răspunsul KDE a venit în versiunea 4. Această variantă a adus o refacere fundamentală a interacţiunii cu utilizatorul. Această interfaţă, numită Plasma, este bazată pe widget-uri (numite plasmoids), care pot fi plasate oriunde pe desktop.

Fiind o schimbare majoră faţă de KDE3.5 (mare parte din cod a fost rescris), primele variante de KDE4 erau pline de buguri şi practic imposibil de folosit. Totuşi, varianta 4.1.3, prezentă în openSUSE 11.1 a ajuns la un nivel destul de stabil pentru a putea fi folosită pe calculatorul de acasă.

Ce încercăm să realizăm în acest tutorial:

• o interfaţă de culoare închisă pentru KDE4;
• un aspect asemanator cu Vista pentru spaţiul de lucru;
• o serie de “plasmoids” plasaţi în dreapta ecranului, care să semene cu bara laterală din Vista;
• stil “Redmond” pentru butoanele de minimizare, maximizare şi închidere fereastră.

(more…)